ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI

„Poezia faţă cu noile media”, „O felie de poezie” şi „Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz”, în cadrul Zilei Mondiale a Poeziei

Mar 14th, 2012 | By admin | Category: Proiecte

Miercuri, 21 martie 2012, asociațiile EURO CULTURART și OPEN ART organizează, pentru prima dată în România, trei evenimente dedicate Zilei Mondiale a Poeziei, instituită de UNESCO în anul 1999. Astfel, sunt programate o dezbatere, „Poezia faţă cu noile media”, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, un miting literar, „O felie de poezie”, în foaierul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, precum şi cea de-a patra ediție a Maratonului de Poezie, Blues şi Jazz, în studiourile TVR2. Coorganizatorii Zilei Mondiale a Poeziei la Bucureşti sunt Radio România Cultural, TVR2, Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor Bucureşti – secţia Poezie, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti.
Susţinătorii financiari ai proiectului sunt Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Partenerii media ai proiectului sunt: ŞAPTE SERI, revista Cultura şi www.agentiadecarte.ro.

În cadrul evenimentului va fi lansată şi antologia “Ziua Mondială a Poeziei/ Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz”, ediţia 2012, Editura Tracus Arte. 43 de poeţi din generaţii şi geografii literare diferite (Constantin Abăluţă, Ruxandra Anton, Daniel Bănulescu, Crista Bilciu, Andrei Bodiu, Magda Cârneci, Gabriel Chifu, Dan Mircea Cipariu, Denisa Comănescu, Traian T. Coşovei, Ioana Diaconescu, Răzvan Ioan Dincă, Rodian Drăgoi, Teodor Dună, Horia Gârbea, Ioana Greceanu, Mugur Grosu, Florin Iaru, Augustin Ioan, Nora Iuga, Viorel Lică, Iolanda Malamen, Iulia Militaru, Ion Mureşan, Andrei Novac, Cosmin Perţa, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Liubiţa Raichici, Livia Roşca, Andra Rotaru, Santha Attila, Cornelia Maria Savu, Octavian Soviany, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Robert Şerban, Ionuţ-Bogdan Ştefănescu, Pavel Şuşară, Paul Vinicius, Florina Zaharia) vor susţine câte un recital, într-un dialog muzical alături de rafinaţi interpreţi şi compozitori de jazz şi blues: Berti Barbera, Mike Godoroja & Blue Spirit, Ionuţ-Bogdan Ştefănescu, Mircea Tiberian, Nadia Trohin.

În cadrul programului Ziua Mondială a Poeziei din 21 martie 2012, vor avea loc următoarele evenimente:

Dezbaterea „Poezia faţă cu noile media”, de la ora 15:00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. Invitaţi: Crista Bilciu, Teodor Dună, Mugur Grosu, Iulia Militaru, Livia Roșca, Octavian Soviany, Adrian Suciu; Moderatori: Cosmin Perţa şi Andra Rotaru.

Mitingul literar „O felie de poezie”, de la ora 17:00, în foaierul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Invitaţi: Constantin Abăluţă, Ruxandra Anton, Daniel Bănulescu, Magda Cârneci, Denisa Comănescu, Traian T. Coşovei, Ioana Diaconescu, Răzvan Ioan Dincă, Rodian Drăgoi, Horia Gârbea, Ioana Greceanu, Augustin Ioan, Viorel Lică, Iolanda Malamen, Andrei Novac, Nicolae Prelipceanu, Cornelia Maria Savu, Liviu Ioan Stoiciu, Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Pavel Şuşară, Paul Vinicius, Florina Zaharia. Invitaţi speciali: cvartetul “Bella Musica” (Gianina Meragiu – vioara I-a; Mirela Dranga – vioara a II-a; Claudia Carapancea – violă; Olivia Beiu – violoncel). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu şi Horia Gârbea. La finalul mitingului poetic “O felie de poezie”, vor fi oferite publicului 21 de torturi inscripţionate cu poemele scrise de 21 de poeţi contemporani care, dacă n-ar fi plecat prea devreme dintre noi, s-ar fi aflat şi ei la eveniment: Adi Cusin, Leonid Dimov, Ion Drăgănoiu, Aurel Dumitraşcu, Ioan Flora, Augustin Frăţilă, Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, Dan Laurenţiu, Mariana Marin, Virgil Mazilescu, Gheorghe Pituţ, Cristian Popescu, Marius Robescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Petre Stoica, Ion Stratan, Daniel Turcea, Mihai Ursachi, Ion Zubaşcu. Viziunea grafică a torturilor poetice îi aparține artistului vizual Mihai Zgondoiu și realizarea acestora Casei Lică (B-dul Decebal nr. 5, Bucureşti). Imaginile folosite pentru realizarea celor 21 de torturi inscripţionate au fost oferite de fotograful Ion Cucu şi de arhiva MNLR.

A patra ediție a Maratonului de Poezie, Blues şi Jazz, în studiourile TVR 2, de la ora 19:00. Invitaţi: Andrei Bodiu, Gabriel Chifu, Florin Iaru, Nora Iuga, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popescu, Liubița Raichici, Sántha Attila, Eugen Suciu, precum şi muzicienii Berti Barbera, Mike Godoroja & Blue Spirit, Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Mircea Tiberian, Nadia Trohin. Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu, Mike Godoroja, Florian Lungu.

Proiectul este coordonat de Dan Mircea CIPARIU, preşedintele secţiei POEZIE – Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, şi de Ioan CRISTESCU, iniţiatorul Serilor de Literatură şi Muzică de la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Amfitrioni şi producători generali: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu
Art director: Mihai Zgondoiu
Producător executiv: Andra Rotaru
Consilier artistic: Anamaria Spătaru, Alina Moldovan
PR& Comunicare: Dorina Cioplea, Gabriela Mareş, Ștefania Coșovei
Organizatori: Asociația EURO CULTURART și Asociația OPEN ART
Coorganizatori: Radio România Cultural, TVR2, Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor Bucureşti – secţia Poezie, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti.

Parteneri media: ŞAPTE SERI, revista Cultura şi www.agentiadecarte.ro

Blogul oficial al Zilei Mondiale a Poeziei/ Maratonului de Poezie, Blues şi Jazz:

www.poezie-jazz.blogspot.com

Ziua Mondială a Poeziei/ Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz, ediţia a IV-a, este un eveniment multiart de impact mediatic şi de public care își propune să prezinte publicului câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane, în dialog artistic cu nume de referinţă ale jazz-ului şi blues-ului autohton.
Evenimentul se va constitui într-un material documentar de memorie culturală vie pentru viitoare istorii ale literaturii române prin producţiile ce vor fi realizate şi difuzate de Radio România Cultural, TVR2, TVR Cultural şi TVR Internaţional.

Pentru detalii despre ediţiile anterioare:

http://www.agentiadecarte.ro/2010/12/maraton-record-la-radio-romania-cultural-24-de-ore-de-poezie-si-jazz-vor-fi-difuzate-pe-30-decembrie-2010/

http://www.agentiadecarte.ro/2010/06/maratonul-de-poezie-si-jazz-sau-reportaj-despre-cum-po%C8%9Bi-sa-comba%C8%9Bi-criza-prin-cultura/

http://www.agentiadecarte.ro/2011/05/7-ore-in-direct-cu-alesii-poeziei-si-ai-jazz-ului/

*** Cei care doresc să participe la evenimente din cadrul Zilei Mondiale a Poeziei/Maratonul de Poezie, Blues şi Jazz sunt rugaţi să scrie (specificând evenimentul la care doresc să participe), la adresele de e-mail: cipariu@yahoo.com sau rotaru.andra [@] gmail.com, până duminică, 18 martie 2012.

sursa:

http://www.agentiadecarte.ro/2012/03/%E2%80%9Epoezia-fata-cu-noile-media%E2%80%9D-%E2%80%9Eo-felie-de-poezie%E2%80%9D-si-%E2%80%9Emaratonul-de-poezie-blues-si-jazz%E2%80%9D-in-cadrul-zilei-mondiale-a-poeziei/

Premiile Revistei „Dunărea de Jos”

* Laudatio pentru creaţie, cercetare ştiinţifică şi excelenţă

Duminică, după întâlnirea din Parcul „Mihai Eminescu” din Galaţi, creatorii, scriitorii şi jurnaliştii s-au adunat la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, pentru acordarea Premiilor Revistei „Dunărea de Jos”, pe anul 2011.
Aflată la a VII-a ediţie, întâlnirea a pus în valoare preocupările pentru cuvântul scris, şi nu numai, în paginile amintitului periodic. 
Sergiu Dumitrescu, directorul centrului, a fost cel care „a intrat primul în decorul” manifestării şi după obişnuitul cuvânt de salut şi după  mulţumirea adresată reprezentantei Ministerului Culturii, Luminiţa Constantin, a trecut la subiect. Gazda a precizat că manifestarea anuală acordă trei categorii de premii: pentru creaţie literară, premii speciale pentru activitate ştiinţifică şi premii de excelenţă.

Secţiunea creaţie
Premiul pentru creaţie literară a vizat mai multe genuri literare şi publicistice. Astfel, pe anul 2011, la „Poezie”, Ruxandra Anton a fost în atenţia juriului pentru volumul „Cartea lumilor dispărute”, apărut la Editura „Tracus Arte Laudatio”, în vreme ce „laudatio” pentru „Proză” s-a auzit pentru romanul de introspecţie  „Puzzle cu Vasile”, semnat de scriitoarea şi jurnalista Katia Nanu. Premiul pentru „Dramaturgie” s-a îndreptat către colegul nostru de la "Viaţa liberă", scriitorul şi publicistul Victor Cilincă, pentru volumul „Polonius”, tradus şi publicat în SUA. Secţiunea „Interviu” a fost rezervată jurnalistei Dana Potorac, premiată pentru volumul „De tine nu poţi scăpa”, apărut la Editura „Homer”.

În atenţie, cercetarea ştiinţifică
Au fost acordate şi premii pentru cercetare ştiinţifică şi numele celor premiaţi nu ne sunt străine. Premiul „Paul Păltănea - ce vizează cercetarea şi „contribuţia deosebită la cunoaşterea istoriei oraşului nostru” - a fost înmânat jurnalistului, cercetătorului şi profesorului universitar dr. George Enache, de la Facultatea de Istorie din Galaţi.   

Un alt nume, cunoscut mai mult în Franţa decât la noi, este cel al profesorului universitar dr. Silviu Lupaşcu, premiat la secţiunea „Filozofie” pentru volumul „Langage divin et non-absolutisme - Discours et espaces religieux en Orient et en Occident”, publicat la Paris, în Franţa. La secţiunea „Istorie” a fost subliniată activitatea părintelui Eugen Drăgoi, pentru „promovarea ştiinţelor istorice” în cadrul Editurii „Partener”. Nu a fost uitată nici preocuparea pentru Artă, CCDJ Galaţi  acordând „Premiul Nicolae Spirescu” criticului de artă Mariana Cucoş, muzeograf la Muzeul de Arte Vizuale Galaţi.   

Nu a trecut neobservată nici activitatea suratei de la Tecuci - Revista „Tecuciul literar-artistic” - Premiul „Constantin Buzdugan” fiind primit de doamna Eleonora  Stamate. Premiul „Vasile Lică” a ajuns la profesorul Ioan Tudor, de la Liceul de Artă Galaţi,  pentru stimularea relaţiilor dintre instituţiile de învăţământ.

Cât priveşte premiile de excelenţă, ele au fost acordate unor personalităţi din ţară, precum poetul bănăţean Andrei Novac, scriitorului şi jurnalistului Peter Sragher,  Ion Tomescu, preşedintele APLER. Pentru „excelenţă” a fost evidenţiată şi activitatea Asociaţiei „EuroCultur Art”.

(cotidianul Viaţa Liberă - 16 ianuarie 2012)

unde gasiti cartea lumilor disparute.

Cartea poate fi cumparata de aici si de la Librariile Carturesti, Libraria “Mihai Eminescu”, reteaua Sedcom Libris Iasi, Libaria MNLR, Libraria Bookcorner Cluj Napoca, Libraria Avantgarde Iasi, Librarie.net sau pe site-ul editurii Tracus Arte:

http://www.edituratracusarte.ro/magazin/detalii/cartea_lumilor_disparute

Iata cateva coordonate despre carte:

„Cartea lumilor dispărute” de Ruxandra Anton, prefaţată cu fragmente din scrisori electronice

Jun 12th, 2011 | By admin | Category: Agenda de carte

De curând, la Editura Tracus Arte, a apărut „Cartea lumilor dispărute” de Ruxandra Anton, o carte de poeme în care autoarea semnează şi grafica din interior. Grafica de pe prima copertă îi aparţine lui Tudor Jebeleanu. Volumul de poezie are două părţi: „poezie strânsă cu uşa” şi „visele mele povestite de Lana”.

Ruxandra Anton a ales să îşi prefaţeze noua sa apariţie editorială cu mai multe fragmente din scrisori electronice despre alcătuirea şi prefacerea „Cărţii lumilor dispărute”.

Liviu Antonesei a scris, când cartea nu era întreagă, următoarele: ,,Am citit, mai întâi, cursiv, de la un capăt la altul, apoi şi câte una, cu pauze. Părerea mea e că sunt foarte bune şi fac un întreg. Nu-mi dau seama însă dacă le-ai pus pe toate pe care le-am văzut eu de-a lungul vremii. Ce avem acum nu este încă un volum, ar mai trebui încă pe atâtea. Pe de altă parte, nu are sens să te neliniştească dacă Lana va fi privită ca un alter ego. Eul nostru liric, indiferent dacă îi dăm un nume sau nu, oricum e un alter ego al nostru! E foarte bun ce avem aici. Mai sunt pe atîtea? Sau mai vin, daca nu mai sunt?”

Liviu Ioan Stoiciu: ,,La cât eşti de scrupuloasă, n-ar trebui să arăţi nimănui cartea ta până n-o vezi publicată. M-am uitat pe ea, merită să o publici. Vrei vorbe mari? Nu mai ezita. Zilele următoare o citesc mai în amănunt. Dar să ştii că, oricum, nu am nimic de comentat”.

Iulian Grigoriu: ,,Ruxandra, sunt absolut încântat de poemele tale, am citit cu multă plăcere şi interes, o carte de maturitate, ciudată şi atrăgătoare. Aproape că nu am observaţii, unele mici şovăieli se topesc în text, îi dau chiar farmec. Totuşi, nu mă convinge titlul, poate că ar fi mai bine “visele mele povestite de Lana” (culmea, am si eu un personaj, al cărui nume l-am visat, Iana Iampala…!) sau altul, un titlu de poem, ori un vers, că ai destule. Poemele din final, alea cu patria şi revoluţia, cred că ar merge în altă parte, nu stau bine în final unde e bine să rămână atmosfera, nu atitudinea. Cartea e bună aşa cum este, mici lucruri s-ar mai putea face, nu zic nu, dar nu ştiu dacă are rost sa revii”.

Ruxandra Anton: „Lana Moscaliuc este o actriţă de la Teatrul de Stat Constanţa, pe care am cunoscut-o în „Inimi cicatrizate”, o adaptare după Marcel (Max) Blecher a lui Radu Afrim. Spun am cunoscut-o, înţelegând prin asta că nu poţi cunoaşte un om decât atunci când îşi lasă totul la vedere şi asta a făcut ea cu acel rol, cu emoţiile personajului Eva. Ne-am revăzut la Festivalul de Comedie de la Galaţi. Când i-am dat să citească o poezie de-a mea, a spus că parcă ar fi scrisă pentru ea. Cam aşa trebuie să fie o poezie, să producă această impresie, că este scrisă pentru cititor. Dar pentru asta e nevoie de sinceritate deplină cu tine însuţi. De aceea i-am şi împrumutat numele, nu doar fiindcă are o rezonanţă poetică. De la ea am învăţat că dacă miroşi trandafirii roz din Brăila începi să râzi. La început plănuisem să scriem o carte împreună, numai că eu n-am putut renunţa la poveştile mele”.

Horia Gârbea: „Fericiţi poeţii care izbutesc să fie ei înşişi, fără a se lăsa nicio clipă seduşi de vreo retorică, veche sau la modă, ce nu-i reprezintă! Fericiţi poeţii care nu contrafac nimic pentru a clipi complice spre cititor, cerşindu-i un zâmbet. Nespus de fericiţi poeţii care ştiu să tacă atunci când nu au nimic de zis şi să rupă la timp firul sau chiar gâtul poemului când el şi-a epuizat forţa. Încă mai fericiţi poeţii care au puterea să fie altfel de la un text la altul şi să rămână totuşi ei înşişi, măsurându-şi succesul prin identificarea cu poezia, nu cu strălucirea poleită a sintagmelor. Fericită, aşadar, este – şi fie să rămână – Ruxandra Anton, vechea mea prietenă. Ea are toate aceste însuşiri şi pe deasupra pe aceea de a scrie rar şi bine, bucurându-ne cu adevărul şi firescul poeziei sale”.

Ion Mureşan: “Am deschis pur şi simplu la prefaţă şi am rămas absolut surprins de claritatea gândului, de cât de frumos spune ea lucrurile. Apoi am citit alte cinci poeme absolut la întâmplare şi am rămas surprins. Noi de ce nu ştim? De ce nu este ea în prima linie a poeziei din România? Haideţi să verificăm: ,,la căminul cultural era biblioteca/ o cămăruţă întunecoasă în spatele scenei ticsită de cărţi/ cu un bibliotecar bătrîn care nu semăna cu bătrînii din sat/ hainele lui aveau alt miros altă croială şi mîinile lui erau transparente/ iar cînd vorbea parcă citea/ cărţile au un destin al lor/ de unele cărţi dictatorul se teme/ spunea el privindu-mă în ochi insistent/ privirea lui mă făcea să mă simt mai mare/ capul îmi ieşea prin acoperiş şi parcă vedeam marginile lumii/ cînd era singur îmi arăta cîte o asemenea carte/ dar nu mi-o dădea niciodată acasă/ îmi citea cîte un pasaj/ subliniat de el cu creion chimic/ din care nu înţelegeam mare lucru/ dar mă înstrăina de acele locuri atît de cunoscue’’. Asta-i poezie! Eu cred că poezia nu trebuie să complice lumea, ci să o simplifice şi să-ţi redea starea aceea emoţională.”

Noi membri stagiari şi titulari în Uniunea Scriitorilor din România

Sâmbătă, 15 decembrie 2012, în Sala de Consiliu a Universităţii “1 decembrie” din Alba Iulia, a avut loc ultima şedinţă din acest an a Consiliului Uniunii Scriitorilor din România. Consiliul USR a ratificat lista noilor membri USR, listă prezentată de preşedintele Comisiei de validare, Dan Cristea. Au fost primiţi 112 noi membri, majoritatea stagiari, din toate filialele USR. Redăm comunicatul trimis de Uniunea Scriitorilor din România:

STAGIARI ŞI TITULARI 2012

Filiala Alba – Hunedoara

1. Iulian Chivu – stagiar
2. Sonia Elvireanu – stagiar
3. Mihai Pascaru – stagiar
4. Flaviu George Predescu – stagiar
5. Virgil Todeasă – stagiar
6. Igor Ursenco – stagiar

Filiala Arad

1. Dana Melania Bădic – stagiar
2. Sanda Maria Deme – stagiar
3. Lia Faur – stagiar
4. Lăcrămioara Iva – stagiar
5. Ruxandra Ivăncescu – stagiar
6. Alexandru Moraru – stagiar
7. Domnica Pop – stagiar
8. Gilda Vălcan – stagiar

Filiala Bacău

1. Ioan Baban – stagiar
2. Sever Bodron – stagiar
3. Ovidiu Bufnilă – stagiar
4. Dan Iacob – stagiar
5. Petre Isachi – stagiar
6. Iuliana Paloda – Popescu – stagiar
7. Cristina Ştefan – stagiar

Filiala Braşov

1. Cristian Muntean – stagiar
2. Angela Nache – Mamier – stagiar

Filiala Bucureşti

Copii şi tineret

1. Daniel Braşoveanu – stagiar
2. Vasile Groza – stagiar
3. Laura Grunberg – stagiar
4. Rodica Elena Lupu – stagiar

Critică

1. Sorin Lavric – titular
2. Adrian Niţă – stagiar
3. Răzvan Voncu – titular

Dramaturgie

1. Ion Bogdan Martin – stagiar
2. Eugen Virgil Nicoară – stagiar

Poezie

1. Florin Dochia – stagiar
2. Constantin Marafet – stagiar
3. Ioan Bogdan Ştefănescu – stagiar

Proză

1. Clelia Ifrim – stagiar
2. Dorin Ivan – stagiar
3. Gabriel Năstase – stagiar
4. Cosmin Perţa – stagiar
5. Mihai Traistă – stagiar
6. Mariana Tomescu – stagiar
7. Adrian Voicu – stagiar

Traduceri

1. Mihaela Golban – stagiar
2. Luminiţa Munteanu – stagiar
3. Delia – Michaela Răzdolescu – stagiar

Filiala Chişinău

1. Anatol Moraru – stagiar

Filiala Cluj

1. Augustin Cozmuţa – stagiar
2. Teodor Curpaş – stagiar
3. Alex Goldiş – titular
4. Mariana Istrate – stagiar
5. Iuliu Pârvu – stagiar
6. Doina Rad – stagiar
7. Florian Roatiş – stagiar
8. Ion Taloş – titular

Filiala Constanţa

1. Constantin Gornea – stagiar

Filiala Craiova

1. Liviu Andrei – stagiar
2. Carmen Bulzan – stagiar
3. Virgil Dumitrescu – stagiar
4. Gabriela Gheorghişor – titular
5. Mihai Octavian Ioana – stagiar
6. Maria Ionică – stagiar
7. Victor Martin – stagiar
8. Emilian Mirea – stagiar
9. Gabriela Rusu Păsărin – stagiar

10.  Teodor Preda – stagiar

Filiala Iaşi

1. Gabriel Avram – stagiar
2. Nicolae Bacalbaşa – stagiar
3. Mariana Cristina Bărbulescu – stagiar
4. Nicolae Boghian – stagiar
5. Mario Castro – stagiar
6. Vasile Diaconu – stagiar
7. Laura Enache – stagiar
8. Pavel Florea – titular
9. Leonte Ivanov – stagiar

10.  Paul Leibovici – stagiar

11.  Paul Munteanu – stagiar

12.  Adrian Onciu – stagiar

13.  Cristina Prisăcaru Şoptelea – stagiar

14.  Alexandru Spătaru – stagiar

Filiala Piteşti

1. Mihai Barbu – titular
2. Gabriel Cazan – stagiar
3. Constantin Hârlav – titular
4. Cristian Meleşteu – stagiar

Filiala Sibiu

1. Ovidiu Bucur – stagiar
2. Elena M. Câmpan – stagiar
3. Doina Constantinescu – stagiar
4. Ştefan Doru Dăncuş – stagiar
5. Traian Dobrinescu – stagiar
6. Rodica Ilie – stagiar
7. Dumitru Mălin – stagiar
8. Carol Neustädter – stagiar
9. Liviu Ofileanu – stagiar

Filiala Sud – Est

1. Ruxandra Anton – stagiar
2. Cristian Corcan – stagiar
3. Diana Corcan – stagiar
4. Octavian Mihalcea – stagiar
5. Cristian Pavel – stagiar
6. Andrei Velea – stagiar

Filiala Timişoara

1. Mihai Alexandru – stagiar
2. Raul Bribete – stagiar
3. Cristian Contraş – stagiar
4. Ştefan Ehling – stagiar
5. Mihai Murariu – stagiar
6. Maria Niţu – stagiar
7. Alina Radu – stagiar
8. Constantin Rupa – stagiar
9. Mariana Stratulat – stagiar

10.  Graţian Szekely – stagiar

Filiala Târgu-Mureş

1. Dana-Ligia Ilin – stagiar
2. Borsodi L. László – stagiar
3. Marius Paşcan – stagiar
4. Veronica Ştir – stagiar

http://www.agentiadecarte.ro/2012/12/noi-membri-stagiari-si-titulari-in-uniunea-scriitorilor-din-romania/

Premiile USR – Filiala Sud-Est Galaţi

 Uniunea  Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est Galaţi a oferit premiile anuale. Juriul a fost compus din: Viorel Ştefănescu, Constantin Gheorghinoiu, Iulian Grigoriu, Ilie Zanfir. Preşedintele juriului: Corneliu Antoniu.

Au fost acordate următoarele premii pentru anul 2011 de către Filiala Sud-Est a U.S.R.

Poezie:

Ruxandra Anton – Cartea lumilor dispărute – Ed. Tracus Arte – 2011

Virgil Costiuc - Caietul animatorului – Ed. Brumar 2011

Proză:

Dan Plăeşu – Vinovatele meandre – Ed. Junimea 2011

Traduceri:

Petre Iamandi, pentru toate traducerile din anul 2011 din literatura engleză în limba română şi a promovării poeţilor români în publicaţii şi edituri din Anglia şi U.S.A.

Opera Omnia: Nicolae Grigore Mărăşanu

“Festivitatea a avut loc pe 22 decembrie 2012, în sala M. Eminescu, la biblioteca V.A.Urechia din Galaţi, având o încărcătură emoţională deosebită prin faptul că, onorabilul director al bibliotecii V. A. Urechia, un mare iubitor şi sprijin al culturii gălăţene, în persoana domnului Ilie Zanfir a spălat obrazul oraşului premiind din propriul buzunar pe laureaţi cu o sumă de bani care mă trimite la zicerea “la vreme de secetă e bună şi o picătură de ploaie” şi pentru care, îi mulţumim din suflet făcându-ne să uităm de versul “oraş cumplit…”

Independent de acest fapt, dintr-un sentiment de nobleţe şi înţelegere a fenomenului cultural, primarul com. Oancea, domnul Victor Chiriloaie, mi-a oferit suma necesară de bani pentru a-mi tipări volumul de versuri “Bloop”. (Virgil Costiuc )

Sursa: http://www.operascrisa.ro/opera-news/evenimente/premiile-usr-filial...

A apărut revista ''Luceafărul de dimineţă'' nr. 7/2013

Primul număr al Luceafărului, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, a apărut în Bucureşti, la 15 iulie 1958..În contextul epocii, Luceafărul se adresa în primul rând tinerilor scriitori, atât titlul publicaţiei, cât şi al uneia dintre rubricile importante („Dintre sute de catarge“, care se ocupa exclusiv de autorii începători) expunând manifest intenţia de a aşeza revista sub egida geniului eminescian. La conducerea publicaţiei s-au perindat, de-a lungul anilor, scriitori remarcabili, precum Eugen Barbu, Virgil Teodorescu, Ştefan Bănulescu, dar, după 1977, şi activişti ideologici, impuşi direct de partid, ca Nicolae Dragoş sau Nicolae Dan Fruntelată. După 1989, revista Luceafărul a apărut într-o serie nouă, iniţiată de Laurenţiu Ulici, devenit între timp şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor. După dispariţia acestuia, publicaţia a fost condusă, până în noiembrie 2007, de prozatorul Marius Tupan. Acum revista este condusă de scriitorii Dan Cristea (redactor şef)  şi Horia Gârbea (secretar general de redacţie). La ora actuală, când aşa-zisele programe au devenit nişte instrumente îndeajuns de desuete, revista Luceafărul, revistă literar-culturală, îşi propune, mai presus de orice, menţinerea unei ţinute distincte, de echilibru critic şi intelectual, cu fața atât la scriitor, cât şi la publicul cititor.

În acest număr, semnez şi eu alături de: George Topârceanu (inedit) Dan Cristea, Crina Decuseară-Bocşan, Andrea Hedeş, Adrian G. Romilă, Felix Nicolau, Ioan Holban, Ana Dobre, Radu Voinescu, Şerban Axinte, Traian T. Coşovei, Ovidiu Pecican, Nicolae Coande, Gheorghe Stroe, Eduard Dorneanu şi Alexandru Păduraru.

Lectură plăcută!

http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=4534&editie=180

Bila a fost aruncată demult! (Interviu cu Tora Vasilescu)

Ruxandra Anton: Dragă Tora Vasilescu, îţi spun dragă pentru că eu cred că orice actor este sufletul nostru, sau mesagerul sufletului nostru...

Tora Vasilescu: Eşti puţin emoţionată!

R.A.: Întotdeauna sunt aşa! Cum aş putea să nu fiu în faţa actriţei pe care o iubesc atât?

T.V.: Încearcă să-mi vorbeşti ca o prietenă pentru că vezi şi tu câtă deschidere am faţă de tine.

R.A.: Mulţumesc mult. Ai terminat la clasa doamnei Eugenia Popovici, cum era ea?

T.V.: Da, era una dintre marile actriţe ale noastre! Era în vârstă când mi-a fost profesoară, era şi rectorul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică. Avea un talent ieşit din comun! Spectatorii tineri o pot vedea in  filmul Moartea unui artist sau într-un film al lui Gopo,Povestea porcului, ea era băbuţa, simpatică, drăguţă…avea ceva din dulceaţa feţei doamnei Citta pe care am văzut-o acum pe scenă…până şi coafura şi drăgălăşenia ei! Ai văzut ce frumuseţe şi-a păstrat?

R.A.: Incredibilă, la vârsta ei!

T.V.: Eugenia Popovici era însă ca o minge care se rostogolea pe scenă. Când am vazut-o prima dată pe scenă în piesa Să nu-ţi faci prăvălie cu scară şi când am auzit-o rostind cu firescul cu care ne vorbea la clasă, am avut revelaţia despre ce înseamnă teatrul. Am fost  studenta ei preferată sau, cel puţin, aşa mi s-a spus, dar era foarte dură cu mine când era vorba de meserie. Acum n-aş mai suporta aşa ceva, genul  de regizor tiran! Am observat şi în unele din piesele pe care le-am vizionat aici, cum transpare atitudinea  de dominare a unor regizori. Este un scriitor american, James Redfield, care susţine că pentru a dobândi energie avem tendinţa să îi forţăm pe cei din jur să ne acorde atenţie, ştiind că energia curge întotdeauna în locul în care  se focalizează atenţia. Cei care reuşesc să domine se simt mai puternici, în timp ce ceilalţi se simt vlăguiţi. Această competiţie pentru energia umană generează majoritatea conflictelor între oameni. De fapt, e o luptă pentru putere. Pentru cine e interesat de idee, la noi au apărut patru cărti ale acestui autor:Profeţiile de la Celestine, A zecea viziune, Secretul Schambalei şi Profeţiile de la Celestine-Ghid experimental. În ultima carte sunt descrise grupuri de studiu care după ce au citit profeţiile găsesc similitudini cu experinţele lor personale. Mi-ar plăcea să văd sau să joc într-o piesă de teatru cu o asemenea miză. O piesă  interactivă la care să participe şi spectatorii, în speranţa trezirii unei noi conştiinţe spirituale. Sunt la vârsta când încep să-mi pun marile întrebări existenţiale şi nu mă mai  simt entuziasmată de texte caAvarul de Molière, Jocul dragostei  şi al întâmplării de Beaumarchais, etc., ca să mă refer doar la două dintre textele interpretate în festival.

R.A.: Şi, totuşi, în ce măsură doamna Eugenia Popovici te-a pregătit pentru această minunată carieră de actor?

T.V.: Trebuia să furi de la ea pentru că folosea metoda ,,fă ca mine!’’ Ne-a învăţat cu disciplina şi mai avea o replică  emblematică : ,,poţi să vrei tu toate rolurile din lume, dacă nu te ajută organismul....degeaba! ’’. Este o meserie, totuşi, de tinereţe!. Când am văzut spectacolul de la Botoşani, IvanTurbincă, am  gândit că oricât de bine aş putea interpreta cuvintele, la felul cum se mişcau ei, pe mine...,,nu mă mai ajută organismul”!!!

R.A.: În aventura unui personaj sunt două munci, cea a regizorului cu actorul şi cea a actorului cu sine însuşi, aşa cum spunea şi Stanislavski. Pentru tine, care e mai importantă dintre ele?

T.V. Aici e mult de vorbit. Când un regizor e inteligent, talentat si are şi caracter, atunci tot respectul! Am auzit zilele trecute de la nişte actori – nu dau nume pentru că nu i-am întrebat dacă îmi dau voie! – de un regizor despre care se spune că e talentat, dar are un caracter urât. Eu cu asemenea regizori nu mai vreau să colaborez. Mulţumesc lui Dumnezeu, nu sunt în situaţia să fiu nevoită să ramân într-un mediu în care simt cum circulă energiile negative.

R.A.: Eşti una dintre actriţele care a jucat teatru şi a făcut şi mult film. Cât de greu a fost?

T.V.: Când faci o profesie care iţi place, efortul pare a fi mult mai uşor de suportat; totuşi această meserie colectează oameni cu o mare sensibilitate şi această calitate e de fapt „călcâiul lui Ahile”!

R.A.: Crezi că e mai multă convenţie în teatru decât în film?

T.V.: Da, în teatru e mai multă convenţie decât in film, dar în cea ce priveşte jocul actorilor e de dorit să fie la fel de firesc.

R. A.: De altfel, există şi stereotipii ale firescului, clişeele verbale.

T.V.: A te comporta natural, a vorbi FIRESC pe scenă ţine de TALENT! E ca la cântăreţi! Dacă n-ai ureche muzicală, cânţi fals. Sigur că „firescul” ăsta nu e totul! El înseamnă însă în abecedarul meseriei noastre literele de început sau, hai să zicem, o terţă din gama muzicală. Cineva l-a numit pe un coleg „terţist”, adică apucă bine trei note : do re mi!    

R.  A.: Actorul are munca cea mai grea, pentru că el lucrează cu tot corpul lui, cu vocea lui, cu celelalte disponibilităţi ale lui pentru muzică sau dans, uneori. Ce faci pentru a-ţi pregăti instrumentul corpului?

T.V.: Nu mai fac parte din generaţia celor care se urcă pe pereţi pe scenă. Dacă vreau să văd balet, mă duc la balet! În acelaşi timp, sigur că dacă în economia scenariului e nevoie de foarte multă mişcare şi agilitate, e normal să se apeleze la actorii tineri.

R.A.: Teatrul se află de mai mulţi ani într-o perioadă de fugi după diverse tehnici de exprimare, de limbaj teatral, de forme, de semne teatrale noi: cum vezi asta, ţinând cont că o bună parte a teatrului pe care l-ai practicat avea repere mult mai clare, mai statornice?

T.V.: Da, e firesc să fie căutări, nu sunt refractară la nou. Dacă un spectacol însă nu are emoţie, mai bine citesc piesa acasă! După părerea mea, un spectacol e bun când după vizionare am o stare interioară de bucurie, de dragoste pentru teatru.

R.A.: Sunt şi multe spectacole artificiale.

T.V.: Nu prea sunt nici piese pentru femei de vârsta mea, unde să poţi comunica  emoţiile experienţei tale. În ultimii ani am făcut unone-man-show, despre care nu cred că ai auzit pentru că au fost numai vreo şase spectacole. Era un monolog  radiofonic scris de un actor care acum trăieşte la Tel Aviv, am făcut eforturi mari pentru sponsorizări, am avut nevoie de multă tehnică. Am transformat piesa într-un dialog teatru-film, considerând că nu pot să am tupeul să invit oamenii la teatru să mă asculte pe mine două ore vorbind şi atunci am încercat să facem toutes en tout – e  ultima modă acum, nici n-am ştiut lucrul ăsta! Foloseam un ecran imens care-mi servea fie ca monitor pentru a comunica  pe Internet cu spiritele soţului şi ale unui fost student care s-a  sinucis, fie ca suport pentru proiecţia mai multor secvenţe de film care făceau parte din economia spectacolului. Am fost invitată la un festival la Tel Aviv, aveam deja un aranjament să merg în toate oraşele mari din România. Spectacolul era gândit economic pentru  turneu. Am jucat vreo şase spectacole după care a apărut o problmă de sănatate si am fost nevoită să renunţ. Şi iată că vorba Eugeniei Popovici, „nu te ajută organismul”, s-a adeverit.  După aceia am repetat cam vreun an cu o echipă tânără, pe un text de Peca Ştefan – au fost şi în festival două texte de Peca Ştefan – şi cunoşteam stilul lui. Când regizorul Alexandru Berceanu a venit cu textul lui la Bulandra, au fost foarte mulţi care au considerat textul excesiv de vulgar. Am fost întrebată de ce accept şi eu le-am răspuns că simt potenţial la acest băiat. M-am bucurat după aceia că a fost plecat cu o bursă la New York şi acum văd că scrie, nu glumă! E viitorul lor, e lumea lor, e foarte bine!. Dar deocamdată suntem încremeniţi în proiect, datorită faptului că acum regizorul are o bursă la New York – văd că le port la toţi noroc cu New York-ul ăsta!  Rolul meu are multe monologuri, am convenit să filmăm parte din ele. Piesa e foarte dură ca limbaj, dar ne adaptăm, asta e societatea în care trăim, o societate de cerere şi ofertă. Poate mi s-a reproşat, într-un fel, şi faptul că am jucat în telenovelă, dar eu nu pot să spun decât că răspund cât pot de bine vizavi de nişte oportunităţi care mi se oferă. Să nu uităm că nu sunt roluri pe toate drumurile pentru o actriţă trecută de cincizeci de ani şi care să fie şi interesante. Faptul că pe stradă copii îmi cer autografe, mă iubesc şi mă strigă ,,buni Claudica!’’,  pentru mine, care nu am nepoţi,  e emoţionant.

R.A.: Şi Andrei Şerban, spre exemplu, spunea că montează operă pentru că e plătit dublu faţă de teatru. Eu cred că mai important este cum faci acel lucru diferit, cum îl înnobilezi.

T.V.:. Aşa sunt vremurile! La un salariu aşa de mic pe care l-am avut, nu aş mai fi stat în teatru. Prefer să stau gospodină acasă cu bărbatul meu şi să fac ce îmi place.

R.A.: Venim la teatru să ne îmbogăţim emoţional şi să învăţăm ceva!

T.V.: Sigur, nu poţi să chemi oamenii pentru o piesă oarecare! Am primit recent un text şi regizorul, un băiat tânăr şi frumos, mi-a zis că numai eu pot să fac rolul acesta. Când l-am citit am avut senzaţia că am în mână un scenariu de film pentru adulţi.

 R.A.: Care a fost şansa ta, cea care ţi-a  hotarât profesia de actriţă?

T.V.: Da! Nu ştiu de la ce vârstă,  până la cinci ani şi jumătate, la bunici, la ţară, pe lângă Razelm, am avut o mătuşă educatoare, născută în Brăila, şi căreia îi plăcea mult poezia. Ea s-a ocupat de mine aşa cum alţi copii cu o situaţie materială excepţională au avut o guvernantă. Nu-i o şansă asta?! Imaginează-ţi că eu învăţam foarte repede, copii învaţă foarte repede în general, şi recitam aşa cum am văzut-o pe ea, Trei doamne şi toţi trei. M-a emoţionat îngrozitor şi plângeam o dată cu ea. Apoi şansa următoare a fost la Tulcea, la grădiniţă, unde am recitat o poezie şi eu am crezut că-i vorba despre mine şi aşa încercam să-i conving şi plângeam, că m-am trezit în ropote de aplauze: ,,artista noastră!’’, strigau. Deci bila a fost aruncată atunci, demult, am fost împinsă de şansă şi apoi la orice concurs luam premii tot timpul, până am picat la teatru şi atunci m-au angajat actor prezentator la Tulcea, am dat a doua oară şi am picat şi m-au angajat la Satu-Mare, actriţă corp-ansamblu şi a treia oară am intrat.

R.A.: Ai lucrat cu mari regizori: Alexandru Colpacci, Ion Deloreanu,Valeriu Moisescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu, Mihai Mănuţiu, Radu Stanca, Tudor Mărăscu, Gelu Colceag, Mircea Danieliuc, Alexandu Bocăneţ, Lucian Pintilie, Constantin Vaeni şi alţii. Cu ce regizor nu ai lucrat şi ai dori foarte mult să lucrezi?

T.V.: Ei, uite că nu m-am gândit la asta! Şi nu am nici un nume de regizor în acest sens! Eu, în ultimul timp, am lucrat cu regizori tineri şi sunt bucuroasă că m-au ales! În filmul Occident am lucrat cu Cristi Mungiu, am făcut un film de televiziune anul trecut cu  Vali Hotea, aceaşi generaţie, acum am făcut un film – un rol mai mic– în regia lui Tudor Giurgiu care la treizeci şi trei de ani este Preşedintele Televiziunii. Cu tot respectul pe care îl am pentru munca de la spectacolele pe care le-am văzut acum în festival, eu n-am simţit că aş vrea să mă urc pe scenă să joc. S-ar putea să mai avem surprize! Nu că nu mi-au plăcut, unele nu sunt pentru vârsta mea sau altele nu mă interesează ca subiect.! Ce mi-ar plăcea însă, că tot ai vorbit de forme variate de teatru, de ce nu?! Într-un spaţiu neconvenţional, o sală de sport pe model japonez, se intâlnesc mai multe persoane, de preferinţă femei, care în timp ce execută mişcările fac schimb de cunoştinţe; o adevarată terapie de grup. Şi, cum modelul e luat din realitate, rolul principal este interpretat magistral de profesorul Cercaev Gheorghe. Eu, oricum, îi mulţumesc.

Publicat în ,,Teatrul azi’’ - numărul 1-20/ 2006 Articol complet (Interviuri), p 96- 99.